• Asociaţia Roşu Aprins
  • Asociaţia Roşu Aprins
  • Asociaţia Roşu Aprins
  • Asociaţia Roşu Aprins
  • Asociaţia Roşu Aprins

Importanța colectării deșeurilor vegetale

‹ Back

 

 

   Gestionarea necontrolată a deșeurilor este o amenințare deloc neglijabilă asupra naturii, a mediului înconjurător și bineînțeles asupra calității vieții umane. Deșeurile, în special cele organice, eliminate neglijent în gropi de deșeuri, se descompun în condiții anaerobe necontrolate și acest fapt produce gaze de seră care, dacă nu sunt controlate, se eliberează în atmosferă. Gazele de seră conțin metan, un gaz mai puternic decât dioxidul de carbon ce poate provoca efecte nocive asupra mediului.

 

  Datorită compoziției lor, deșeurile organice nu se tratează rapid și poate dura luni sau chiar ani până acestea vor deveni compost, proces care se datorează în mare parte faptului că acestea nu sunt sortate. Tratarea biologică a deșeurilor este un mijloc ecologic de procesare a deșeurilor agricole, agroalimentare sau menajere, un proces biologic natural, aerob și exoterm, în care microorganismele convertesc deșeurile organice biodegradabile în dioxid de carbon, vapori de apă și un reziduu solid, stabil, numit compost. Compostarea, cunoscută de acum un secol a fost percepută și adoptată ca o necesitate de ordin igienic și sanitar, produsul rezultat fiind deosebit de util în agricultură, horticultură și grădinărit.

 

   Compostul este cel mai bun îngrășământ ecologic. Acesta s-a utilizat încă din antichitate, iar în Occident este denumit și gold brown pentru valoarea lui în culturile bio. Natura este cel mai bun exemplu de realizare a compostului, în procesele biologice din păduri, la straturile superioare ale solului. Frunzele căzute toamna se descompun cu ajutorul microorganismelor din sol, transformându-se în stratul de humus care asigura fertilitatea și sănătatea solului. Compostul este de fapt humus obținut prin descompunerea resturilor vegetale.

 

   Producerea de compost este o metodă de actualitate și benefică dezvoltării durabile privind reducerea cantității de deşeuri prin reciclare. Compostarea este un procedeu ce transformă deșeul nedorit şi dezgustător într-un produs bun pentru sol, un proces de descompunere biologică aerobă în care produsul stabilizat conţinând substanţe cu humus este sintetizat, în timp ce o parte din materia organică este oxidată în dioxid de carbon şi apă. Căldura generată prin activitatea biologică creşte temperatura în intervalul de 55-70ºC, temperatură la care numai microorganismele termofile pot supravieţui, patogenele şi seminţele de buruieni fiind distruse.

 

Ce se pune in compost:

  • iarba tunsă de pe gazon;
  • resturi de legume și fructe;
  • rumeguș și talas;
  • crengi tocate;
  • cartoane (fără tipărituri – conțin substanțe toxice);
  • paie;
  • frunze căzute toamna;
  • flori ofilite;
  • coji de la fructe uscate (nuci, alune, migdale);
  • cenușă de lemne;
  • coji de ouă sfărâmate;
  • zațul de la cafea.

 

Ce nu se pune in compost:

  • toate deșeurile animale (carne, oase, peste);
  • produse lactate;
  • coji de citrice – nu se descompun;
  • cenușa de la cărbuni – conține metale grele;
  • plante și fructe bolnave;
  • resturi vegetale tratate cu insecticid;
  • buruieni cu rădăcini sau semințe (dacă se usucă la soare căteva zile înainte, se pot folosi);
  • frunze de nuc, rubarbă (frunzele de rubarbă sunt otrăvitoare);
  • materiale anorganice sau din plastic (chiar și cele biodegradabile pot să se descompuna într-o perioadă prea lungă de timp).

 

Cât de mult se reciclează în celelalte state UE? 

                                           

 

 

 

 

                                  Hai să dăm startul colectării deșeurilor vegetale și reciclării acestora pentru un Pământ curat